Delfinii sunt un fel de balene mult mai mici, cu dinti, facand parte din acelasi ordin al cetaceelor (din cuvantul latinesc “cetus”, care inseamna animal marin mare).
Ca si “rudele” lor (balenele), delfinii sunt mamifere si nu pesti, cum ar lasa impresia infatisarea si comportamentul lor. Au sangele cald (cu temperatura corpului intre 35 si 36 grade Celsius - apropiata de a oamenilor), nasc pui vii si sunt animale foarte prietenoase, sociabile si extrem de inteligente, comparativ cu alte mamifere.
Corpul delfinului este foarte bine adaptat pentru viata in apa. Pielea este perfect neteda, ceea ce ii permite sa inoate usor si repede, pierzand astfel foarte putin din caldura corpului. Coada este puternica, formata din muschi, delfinii inotand prin miscarile sus-jos ale acesteia. De asemenea, coada mai este folosita de delfini si pentru “vanarea” pestilor. Cand “hrana” iese la suprafata sau sare din apa, delfinul loveste cu coada, ametind pestele, care este apoi mancat cand cade inapoi in apa. Loviturile repetate cu coada in apa mai pot insemna avertizarea altor delfini de apropierea vreunui pericol - rechin sau om - sau, pur si simplu, un semn de plictiseala. Alte tipuri de comportament sunt deschiderea gurii, lovirea falcilor una de alta sau miscarea corpului stanga-dreapta - semne ale nervozitatii sau agresiunii fata de alti delfini.
Delfinii
Delfinii sunt un fel de balene mult mai mici, cu dinti, facand parte din acelasi ordin al cetaceelor (din cuvantul latinesc “cetus”, care inseamna animal marin mare).
Ca si “rudele” lor (balenele), delfinii sunt mamifere si nu pesti, cum ar lasa impresia infatisarea si comportamentul lor. Au sangele cald (cu temperatura corpului intre 35 si 36 grade Celsius - apropiata de a oamenilor), nasc pui vii si sunt animale foarte prietenoase, sociabile si extrem de inteligente, comparativ cu alte mamifere.
Corpul delfinului este foarte bine adaptat pentru viata in apa. Pielea este perfect neteda, ceea ce ii permite sa inoate usor si repede, pierzand astfel foarte putin din caldura corpului. Coada este puternica, formata din muschi, delfinii inotand prin miscarile sus-jos ale acesteia. De asemenea, coada mai este folosita de delfini si pentru “vanarea” pestilor. Cand “hrana” iese la suprafata sau sare din apa, delfinul loveste cu coada, ametind pestele, care este apoi mancat cand cade inapoi in apa. Loviturile repetate cu coada in apa mai pot insemna avertizarea altor delfini de apropierea vreunui pericol - rechin sau om - sau, pur si simplu, un semn de plictiseala. Alte tipuri de comportament sunt deschiderea gurii, lovirea falcilor una de alta sau miscarea corpului stanga-dreapta - semne ale nervozitatii sau agresiunii fata de alti delfini.
Aripioarele de pe piept au rol de “carma”, prin miscarea lor delfinul pastrand directia de inot. Totodata, delfinii se ating cu aceste aripioare, in timp ce inoata impreuna - unul langa altul - ca semn al “prieteniei”. Nu au branhii - ca pestii, ci au un fel de gaura in crestetul capului, prin care respira, iesind la suprafata. Viteza cu care delfinul scoate aerul depaseste si 160 km pe ora (viteza medie a unui masini de curse), sunetul care se aude cand expira asemanandu-se cu un suierat de sirena. Iar procesul respiratiei - scoaterea si tragerea aerului in plamani - nu dureaza mai mult de o cincime de secunda! Ochii sunt acoperiti de o membrana lipicioasa, cu rolul de a-i feri de obiecte sau plante si de frecarea cu apa. Delfinii dorm putin, in reprize scurte, plutind la suprafata apei si ridicandu-se din cand in cand pentru a respira.
